CUVÂNT ÎNAINTE:
Site-ul prezintă programele de cercetare de istorie conceptuală şi rezultatele grupului din cadrul Şcolii Doctorale Internaţionale de Istorie Conceptuală de la Universitatea de Vest din Timişoara, care lucrează în cooperare cu Institutul de Istorie al Universităţii Tehnice din Aachen. El promovează noua tendinţă în istoriografia europeană şi mondială privind istoria şi teoria conceptuală, rolul pragmatic al noţiunilor-cheie în cunoaşterea mai profundă a trecutului şi a prezentului. Aici se publică articole şi studii ale profesorilor cordonatori ai programului (Victor Neumann, Armin Heinen), ale doctoranzilor şi ale profesorilor invitaţi din România, din Europa şi din lume. Ele au în vedere cercetarea evoluţiei limbajelor social-politice, resemantizarea conceptelor fundamentale, exemplificarea modului în care va putea fi problematizată şi rescrisă pe viitor istoria Europei Centrale şi de Sud-Est şi, în acest context, istoria României. Metoda germană (Begriffsgeschichte) promovată de istoricul Reinhart Koselleck, precum şi aceea de istoria gîndirii politice (history of political thought) prezentă în mediile universitare britanice, franceze, olandeze, americane şi, mai recent, în acelea spaniole, italiene şi finlandeze sînt orientative în toate demersurile noastre. Prin intermediul acestui site urmărim să promovăm şi studii de istorie locală şi regională, concepute pe bază de informaţie documentară, pe surse bibliografice şi arhivistice autentice, dar şi în temeiul unei perspective înnoitoare, unde conceptualizarea şi problematizarea vor juca un rol important.
ŞCOALA DE LA TIMIŞOARA
În ultimii ani, istoria conceptuală este percepută ca fiind de referinţă în transformările sociale şi în statuarea formelor lor lingvistice. Prin faptul că Reinhart Koselleck a aşezat conştientizarea lingvistică a circumstanţelor istorice în centrul cercetării sale şi a problematizat variantele de interpretare politice şi sociale, el a adoptat acele puncte de vedere care sînt asociate conceptului „transformării lingvistice”. În spatele demersului lui Koselleck se află o critică la adresa istoriei clasice a ideilor, critică în care motivul istoriei este redus la o idee legată de individ. Istoria conceptuală analizează o formă socială a percepţiei şi a interpretării prezentului, iar conceptele conţin în acelaşi timp momente ale trecutului, prezentului şi viitorului. Savantul german a gîndit istoria ca avînd o dublă perspectivă, una cu faţa spre trecut şi, alta, cu faţa spre viitor. Observaţiile lui Koselleck nu trimit în nici un caz la negarea valorilor moştenite. Dimpotrivă, ele arată ce anume din trecutul istoric devine esenţial în proiectarea viitorului. Expresia preferată de istoricul german se regăseşte în titlul uneia dintre operele sale de referinţă, Vergangene Zukunft, viitorul trecut (Cf. Vergangene Zukunft. Zur Semantik geschichtlicher Zeiten, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1979. Vezi ediţia a III-la Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1995; Cf. şi ediţia americană, Futures Past. On the Semantics of Historical Time, traducere şi studiu introductiv de Keith Tribe, Columbia University Press, New York, 2004).
Hayden White observase în opera lui Koselleck cîteva elemente ce trebuie neapărat luate în considerare atunci cînd evaluăm teoria privind conceptul de istorie sau promovăm ideea unei istorii conceptuale.
Acestea sînt:
• temporalitatea indică mai multe viteze de accelerare şi de încetinire;
• realitatea socială este deschisă faţă de cîmpurile lexicale;
• cunoaşterea istorică este precedată de o reflecţie teoretică, ceea ce reprezintă temeiul întregului demers istoric;
• recuperarea trecutului se face cu gîndul dezvăluirii treptelor de înţelegere a conceptelor;
• formarea conştiinţei critice istorice este răspunsul la prăpastia dintre evenimentul istoric şi limbajul folosit spre a-l reprezenta (Cf. Hayden White, Foreword la Reinhart Koselleck, The Practice of Conceptual History. Timing History, Spacing Concepts, Translated by Todd Samuel and Others, Stanford, California, 2002, p. XIII).
Înţelegem de aici că istoria istoriografiei poate fi văzută ca o istorie a conceptelor. Prin faptul că istoria devine conştientă de conceptele sale, ea dezvoltă o metodă ce asigură atît diversitatea abordării, cît şi mai buna redactare a naraţiunilor sale. O ştiinţă a istoriei care ia cunoştinţă de istoricitatea sa şi de aceea a limbajului în general va contribui la raţionalizarea discursului public. Eforturile pentru o nouă viziune asupra istoriei României, a regiunilor şi statelor din Europa Central-Sud-Orientală trebuie însoţite de cercetarea principiilor fundamentale.
Cercetarea şi pedagogia pe care o dezvoltăm în jurul istoriei conceptuale doreşte să contribuie la aprofundarea studiilor de istorie, la recunoaşterea şi valorificarea contribuţiilor care aduc un plus de cunoaştere a societăţii şi a gîndirii politice contemporane văzute prin prisma evoluţiei lor de la începutul epocii moderne şi pînă astăzi. Istoria conceptuală în abordarea şcolii de la Timişoara vizează aspecte teoretice general valabile, precum şi problematizarea şi regîndirea unor fenomene de istoria şi cultura României în context zonal şi european. Ea se bazează atît pe rezultatele venind dinspre disciplina istorie, cît şi pe acelea ce provin din lingvistică, sociologie, filozofie şi politologie. Istoria conceptuală este un domeniu de graniţă, unul interdisciplinar. Dezbaterile organizate sub egida Catedrei de Istorie Modernă şi Contemporană a Universităţii de Vest din Timişoara, a Şcolii Doctorale Internaţionale de Istorie Conceptuală, a Academiei Române, Filiala Timişoara, acelea ce le iniţiem în cadrul conferinţelor locale, naţionale şi internaţionale au în vedere descrierea, evaluarea şi resemantizarea conceptelor-cheie din limbajele social-politice româneşti.
Am considerat ca fiind foarte utilă integrarea metodologiei şi a istoriei conceptuale occidentale în cercetările de ştiinţe socio-umane din Europa Centrală şi de Sud-Est. Urmările a două regimuri totalitare sînt încă vizibile în viaţa intelectuală şi în comportamentele sociale, politice şi economice, motiv pentru care credem că formularea unei alternative de gîndire este utilă reformei în cultură, în curricula universitară şi în limbajele social-politice. Studiile şi pedagogia pe care le promovăm la Universitatea de Vest din Timişoara sînt legate nu doar de trecut, ci mai ales de lumea în care trăim. Cîntărind neajunsurile moştenite din secolele şi regimurile precedente, studiile de istorie conceptuală şi de istoria gîndirii politice vor sugera credibile tranziţii intelectuale, vor promova demersuri înnoitoare de care pot beneficia societatea şi politica României şi a Europei Central-Sud-Orientale.
Victor NEUMANN